Arhitectura de mâine în România

Condamnarea arhitecturii de mâine

Arhitectura de mâine este exact ca şi Coca-Cola: nu face decât să “satisfacă în mod fals o nevoie falsificată”.

“Arhitectura e ca o ghiulea înlănţuită de piciorul unui prizionier: pentru a se elibera, el ar trebui să scape de greutate, dar tot ce poate face e sa cioplească aşchii cu o linguriţă”. (Rem Koolhaas, Bruce Mau Oma; S, M, L, XL (Small, Medium, Large, Extra-Large), Editura Jennifer Sigler, Rotterdam, 1995, p. 1269 si resp. p. xix)

Condiţia pe care noi o numim “post modernă” este caracterizată cu succes prin modul radical de a gândi timpul şi spaţiul. În acest cadru arhitectura se supune unui proces de decontextualitate, eliberandu-se de specificitatea şi substanţa locului, devenind fluidă, permanent într-o stare de reciclare.

Noua arhitectură este abstractă, efemeră concepută ca “theme park”, ageografică, tranzitorie, masurată în termeni precum flux de trafic, acceleraţie, aleatoriu.

De ce condamnăm arhitectura de mâine?

Deoarece nivelul înţelegerii noastre percepe arhitectura ca pe criminalul oraşului în care trăim, o sa rămânem într-o lume fără urbanism, doar cu arhitectură virtuală seducătoare, dar perfidă, ea determină, exclude, separă, limitează şi mai ales consumă.

Cultura secolului XX a fost “cultura congestiei”. Cea a secolului XXI se anuntă ca una “a diseminării” şi “dispersiei, afirmă Koolhaas (HERON, op. cit., p. 3).

Tendinţa contemporană a potenţialilor clienţi nu mai este aceea de a investi în imaginea durabilă a unei clădiri, cum era la începutul modernităţii, ci în organizarea virtuală. Bani pentru gândire, nu pentru structuri fizice, asta reprezintă arhitectura virtuală, în forma sa cea mai pură.

Lumea virtualului nu e deloc o lume mai bună decât cea reală, iar virtualul este “full of junk”.

Virtualul merită tratat cu cinism, probabil că şi virtualul a ajuns un loc comun, o formă a modernităţii de masă. Iar în virtual poţi fi avangardist şi realist în acelaşi timp, făra ca aceasta contradicţie să te deranjeze, iar in virtual poţi trece dincolo de bine şi de rău.

Concluzii

“Trăim în interiorul unui roman imens. În special pentru scriitor, e tot mai puţin necesar să inventeze un conţinut ficţional al romanului său. Ficţiunea e deja prezentă. Sarcina scriitorului este să inventeze realitatea”. (Rem Koolhaas, S, M, L, XL)

Exemple arhitectura de mâine

Dorobanţi Tower – Bucureşti, Proiectat: Arh. Zaha Hadid, Termen construcţie: 2009-2013

Casa Radio, (Dâmboviţa Center) - Bucureşti, Proiectat: Arh. Chapman Taylor, Termen construcţie: 2008-2012

Euro Tower – Bucureşti, Proiectat: D.S.B.A, Arh. Dorin Ştefan, Termen construcţie: 2008-în prezent în construcţie

Esplanada City Center – Bucureşti, Proiectat: TriGranit, Termen construcţie: 2009-2012

Kiseleff Business Plaza – Bucureşti, Proiectat: Arh. Lauster and Radu, Termen construcţie: 2005-în prezent în construcţie

Floreasca City Center - Bucureşti, Proiectat: Hoffmann & Janz – Arhitectura Consult S.R.L., Termen construcţie: 2006-în prezent în construcţie

Extinderea Palatului Victoria – Bucureşti, Proiectat: CIE – de Architekten Cie – Amsterdam/Netherlands, Arh. Branimir MEDIC, Arh. Pero PULJIZ, Termen construcţie: 2007-în prezent în construcţie